„L” de la loialitate
O piesă de David Mamet. Nu aţi auzit de el? Nu cred, nu pot să cred… mai ales dacă poştaşul v-a sunat vreodată la uşă. Iar „Poştaşul sună întotdeauna de două ori”, nu? Voila, scenariul filmului omonim poartă semnătura lui Mamet.
„American Buffalo” este scrisă în 1975, a fost ecranizată în 1996 (cu Dustin Hoffman în rolul lui Teach) şi descrie relaţia dintre patru bărbaţi: Fletcher, Teach, Bob şi Don. Primul este personajul fantomă, care nu apare decât în discuţiile celorlalţi trei, dar pe care-l aştepţi cu sufletul la gură să apară pe scenă.
Don (Gheorghe Ifrim) este patronul asmatic al unui magazin de vechituri, locul de desfăşurare a partidelor nocturne de poker. Bob (Marius Florea Vizante) este omul bun la toate, cam tâmp de felul lui, dar extrem de loial şi de dornic să-şi ajute patronul zgârcit care-i mai dă câte-un sfanţ din când în când. Teach (Vlad Zamfirescu) este partenerul de poker al lui Don şi al lui Fletcher, un pierde-vară oportunist, gata să bage zâzanie între prieteni doar pentru a-şi proteja propriul interes.
Replicile spumoase se ţes în jurul unei monede vechi şi fără valoare. Îţi dai seama de importanţa încrederii şi a prieteniei exact din lipsa de însemnătate a bunului respectiv. Cei trei joacă bestial, chiar dacă n-au mai exersat cam de multişor. Croşetează pe text, adaugă lucruri noi, râd unul de celălalt şi se amuză copios de savoarea lui Vizante. Practic, el duce tot greul în spectacol. Te convinge de retard, pentru ca în clipa următoare să-ţi arunce în faţă citatul inteligent de pe capacul borcanului de iaurt (“este benefic sănătăţii”); aduce cu el o sticlă de Cola light pe care-o desface brusc şi care-şi varsă un sfert din conţinut din cauză că a fost agitată. “Au băgat ăştia gaz în ea”. Se felicită că a luat un produs light, “altfel ne lipeam cu toţii pe-aici”.
Trei actori tineri, talentaţi şi inteligenţi. Primul spectacol în care-mi place Zamfirescu şi nu ştiu al câtâlea în care-i admir pe Ifrim şi pe Vizante. Keep it up, guys!
Vineri, 23 Mai 2008
